Folclor, folclorişti, asociaţia lor
Era vineri, 11 mai 1973. La Priboieni, pe Cârcinov, 64 de iubitori ai creaţiei artistice populare se întâlneau spre a pune la cale o formă organizatorică pentru cercetarea-culegerea tradiţiei vrednice durate în secole pe aceste minunate pământuri unde au trăit şi luptat întemeietorii de Neam românesc: Asociaţia folcloriştilor argeşeni. Prof. univ. dr. Gheorghe Vrabie, cadru didactic la Institutul Pedagogic din Piteşti, a propus cu noul organism spiritual să poarte numele învăţătorului şi folcloristului Constantin Rădulescu-Codin, un intelectual de faimă al Muscelului şi Argeşului, originar din Zgripceşti-Beleţi-Negreşti. Universitarului îi stăteau în ajutor pentru alegerea la care făceam referire mai sus poetul Toma Biolan şi prof. Costin Alexandrescu, peste patru decenii director al Centrului Judeţean Argeş pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (numit, de-a lungul existenţei sale, pe rând: Casa Creaţiei, Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă, Centrul Creaţiei Populare). Izvoditorul de versuri prezenta celor prezenţi un proiect de statut al Asociaţiei. Adunarea îi alegea pe Gheorghe Vrabie preşedinte, iar pe cel care semnează aceste rânduri şi pe valorosul publicist Ion Cruceană – vicepreşedinţi. În comitetul de conducere: Dumitru Anghel, Ion Catana, Traian Ciuculescu, Ion Mihai Ghinescu, Ion Ilinescu, Moise Mitulescu, Ion Nania, Constantin Stancu şi Victor Zaharescu, iar membri de onoare: învăţătorii pensionari Dumitru Udrescu, Alexandru Ciucă, precum şi pr. Ioan I. Răuţescu.
Era vineri, 11 mai 1973. La Priboieni, pe Cârcinov, 64 de iubitori ai creaţiei artistice populare se întâlneau spre a pune la cale o formă organizatorică pentru cercetarea-culegerea tradiţiei vrednice durate în secole pe aceste minunate pământuri unde au trăit şi luptat întemeietorii de Neam românesc: Asociaţia folcloriştilor argeşeni. Prof. univ. dr. Gheorghe Vrabie, cadru didactic la Institutul Pedagogic din Piteşti, a propus cu noul organism spiritual să poarte numele învăţătorului şi folcloristului Constantin Rădulescu-Codin, un intelectual de faimă al Muscelului şi Argeşului, originar din Zgripceşti-Beleţi-Negreşti. Universitarului îi stăteau în ajutor pentru alegerea la care făceam referire mai sus poetul Toma Biolan şi prof. Costin Alexandrescu, peste patru decenii director al Centrului Judeţean Argeş pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (numit, de-a lungul existenţei sale, pe rând: Casa Creaţiei, Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă, Centrul Creaţiei Populare). Izvoditorul de versuri prezenta celor prezenţi un proiect de statut al Asociaţiei. Adunarea îi alegea pe Gheorghe Vrabie preşedinte, iar pe cel care semnează aceste rânduri şi pe valorosul publicist Ion Cruceană – vicepreşedinţi. În comitetul de conducere: Dumitru Anghel, Ion Catana, Traian Ciuculescu, Ion Mihai Ghinescu, Ion Ilinescu, Moise Mitulescu, Ion Nania, Constantin Stancu şi Victor Zaharescu, iar membri de onoare: învăţătorii pensionari Dumitru Udrescu, Alexandru Ciucă, precum şi pr. Ioan I. Răuţescu.