Centrul Cultural Pitesti
Centrul Cultural Pitesti

Articol

ANIVERSARE

ION PANTILIEIon Pantilie – 65

Expoziţie de pictură la Galeria de Artă Metopa. Pe simeze, lucrările recente ale lui Ion Pantilie. Şi mica sală a galeriei: aproape plină. Prieteni, colegi, cunoştinţe. Invitaţi oficiali şi membri ai familiei. Tineret, bătrânet, cuconet. Gulere scrobite, fără gulere, tricouri. Reprezentanţi ai presei, de la ziarele Argeş, Curierul, Pământul; şi de la Cafeneaua literară. Nicio televiziune din cele trei ale oraşului. (Televiziunile noastre nu prea iau parte la evenimente culturale). Poeţi cu pletele legate şi fără plete. Poetese pe tocuri. Directoarea Centrului Cultural, care filmează evenimentul. Doi politicieni sfioşi. Cine ar fi crezut? Un doctor şi foarte puţini pictori. Şi Wasim Owais, un arab citit şi de bun simţ, cu care discut în pauză despre Omar Khayyam şi Mahmoud Darwish, imaginând câteva poeme ale celui din urmă, traduse de Wasim pentru Cafenea.

Un scurt cuvânt al pictorului sărbătorit şi devin martorul unui vernisaj inedit: pe unul dintre pereţii galeriei se proiectează un film care prezintă, prin imagini, text şi voce, creaţia pictorului, aflat acum la 65 de ani. Expoziţia însăşi este o aniversare.
Sunt filmate trei expoziţii ale pictorului din sălile ARTIS şi APOLLO, Bucureşti, din anul 2005 încoace. O voce citeşte, în film, din cronicile dedicate pictorului de critici cunoscuţi: Ion Frunzetti, Pavel Şuşară, Gheorghe Vida. Ion Lucian Ciucu vernisează expoziţia din 2005 de la Sala ARTIS. Poate că mai puţin text-voce l-ar fi făcut pe spectator să se concentreze mai bine asupra picturii. Dar începutul e bun: este prima vernisare de acest fel la Piteşti, iar clipul este o creaţie reuşită, semnată de tânăra profesoară Adina Iancu.
Îl văd, în film, pe pictorul Gheorghe Pantelie, prietenul dispărut de aproape doi ani. Stă în prima linie, la un vernisaj. E foarte sobru, de fapt blocat de emoţie. În tablourile care defilează pe ecran este prezentat în detaliu, din greşeală, şi unul semnat de el. Destinul!

Îmi amintesc de expoziţia din sala DALES a pictorului Mihai Horea, la care am mers împreună cu fraţii Pantelie, acum mai bine de 25 de ani. O expoziţie aniversară, de excepţie, la 60 de ani. Cine credea atunci că şi noi, îngeri tineri, vom atinge această vârstă?
Despre lucrările din prezenta expoziţie mi-a vorbit înainte de ziua vernisajului, în cuvinte puţine, chiar autorul ei: „O expoziţie la apogeu”. O expoziţie la apogeul pictorului Ion Pantilie, care urmează după mii de ore de pictură, de îndoieli şi certitudini, eşecuri şi izbânzi. La mulţi ani, ION!