MARIANA SENILA-VASILIUPe marginea unui volum fundamental
Sorana Georgescu-Gorjan, Aşa grăit-a Brâncuşi

„Te-ai plasat în fals ca să explici adevărul, iar eu m-am plasat în adevăr ca să spun neadevărul”
Brâncuşi

În jurul marilor personalităţi s-au ţesut, încă din timpul vieţii lor şi mai abitir încă după dispariţie, fel de fel de legende, ce şi cum au gândit, precum şi vorbele memorabile pe care le-au rostit. Cu cât distanţa de la moartea lor creşte, se umflă şi se distorsionează proporţional toate acestea, încât, până la urmă sâmburele de adevăr este acoperit de fel de fel de excrescenţe şi false interpretări care riscă să-l facă de nerecunoscut.
Ghidată de înţeleapta afirmaţie a lui V.G. Paleolog după care „Trebuie vorbit cu sfială despre aforismele lui Brâncuşi, temându-ne de a nu-i petrece lui ceva ce niciodată nu i-a aparţinut şi, deci, nu a folosit ca atare”, distinsa doamnă a brâncuşologiei româneşti, Sorana Georgescu-Gorjan a dat, după o îndelungată şi stăruitoare cercetare de zece ani volumul Aşa grăit-a Brâncuşi (Ed. Criterion Publishing, Bucureşti, 2010), un îndreptar în care corijează, cu modestie, dar ferm, neglijenţele în manipularea cugetărilor şi textelor brâncuşiene, falsele atribuiri şi interpretări, defectuoasele traduceri de care au avut parte acestea.
La haosul creat în domeniul aforistic şi al textelor lăsate de sculptor, în mod paradoxal, a contribuit chiar universalitatea artei sale, interesul pe care opera şi omul l-au suscitat cercetătorilor de cele mai diverse naţionalităţi – americani, francezi, englezi, vorbitori de limba germană şi, bineînţeles, români – de unde şi preluările sui-generis de către aceştia, care fie au tradus incorect textele, fie spusele, fie le-a scăpat sensul exact al cuvintelor. Traducerile, de exemplu, le-au jucat multe feste celor care s-au încumetat să le facă în necunoştinţă de cauză a originalului. Într-un număr din „Revuie roumanie de l’histoire de l’art”, Barbu Brezianu a tradus un text brâncuşian din română în franceză. Fără să aibă cunoştinţă de originalul românesc, altcineva a făcut o retroversiune a textului tradus de Barbu Brezianu, din franceză înapoi în română…Lesne de imaginat cum arăta textul cu pricina după acest allez-retour. La fel, descifrarea incorectă a unui cuvânt – „joie” în loc de „foi” a dat peste cap sensul celor spuse de sculptor. La fel, reproducerea incompletă a unui facsimil a dus la trunchierea unui titlu. Şi altele şi altele despre care mi-a vorbit d-na Sorana Georgescu-Gorjan pe când volumul era în curs de pregătire pentru tipar.

2010-11-27T16:00:00+02:00