Despre
incoerenţa zăpezii
 
I. nu se ştie dacă a fost cu adevărat o poveste
fetiţa cu chibrituri coboară doar din aceste

lacrimi / ninsori / gheţuri / oboseşte
crăiasa zăpezii n-o prea iubeşte

de-aceea fetiţa cu chibrituri pe stradă
plânge la fiecare fulg de zăpadă

ea are un ursuleţ de pluş desfundat
logodnicul trist şi-mpăiat

pe coastele lui se văd alergând
păianjeni de aur din vechiul curând

ei o arată cu degetul chiar şi-n poem
spun că poartă sub sâni enfizem

c-o să moară mereu în nopţi de Crăciun
că nu mai există nici un

basm s-o primească oarecum relativ
că rochia ei de mireasă nu are nici tiv

şi atunci respir peste ea obosit
dar îngerul meu păzitor a fugit