STEFAN ION GHILIMESCUMarginalitatea literaturii feminine
faţă cu antifeminismul postmodernist   

Nu cunosc varianta academică, dar mi-ar fi plăcut să verific în ce măsură teza de doctorat a tinerei cercetătoare Bianca Burţa-Cernat (Afirmarea scriitoarei în literatura română. Proza feminină interbelică) este identică sau numai în parte diferită faţă de Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică, Ed. Cartea Românească, 2011. Cu o repede privire asupra structurii tematice a capitolelor, cuprinderii şi calităţii aparatului ştiinţific care subîntinde varianta editată, înclin să cred că unele diferenţe ar trebui să existe obligatoriu, atâta vreme cât e greu de imaginat ca o lucrare de o atare doctă anvergură (cel puţin teoretic) să se poată bucura de girul unei ditamai comisii acreditate, fără a fi însoţită de o minimă bibliografie, cum se întâmplă în cazul Fotografiei de grup…, unde aparatul ştiinţific, de bine de rău, este expediat în subsolul paginilor. După titlu, lăsând la o parte cel de al doilea membru al denominaţiei generice – identic în ambele cazuri – teza de doctorat trădează mai curând, aşa cum e titrat subiectul, o fază incipientă a cercetării, poate chiar efortul surd al adecvării ideologice vizavi de cadrul unui formulări catedratice prestabilite, alese la un moment dat dintr-o listă; forma pusă în circulaţie de Cartea Românească, certificând, la rându-i, o variantă de parcurs mai elaborată, probabil, de ce nu? în anumite privinţe revizuită. E clar, orice s-ar spune, că “Afirmarea scriitoarei în literatura română” (ar) presupune un parcurs didacticist în materie, inerent într-o măsură, tezist şi dogmatic, pe când statusul mai curând neutral al denumirii Fotografie de grup cu scriitoare uitate – citirea unui declic de stări şi moduri ce se cer puse neapărat sub ecleraj. Primul titlu, cu toate fasoanele dezirabile ale variantei didacticiste, e neîndoios aulic, cel de al doilea, mult mai democratic, acoperind o dezvoltare preparată în acelaşi laborator, evidenţiază în mod cert preocupararea autoarei, aflată în faţa debutului editorial, de a înlesni, eventual, receptarea cărţii unui mediu ceva mai larg.

2012-03-12T16:00:00+02:00