* În Caiete Silvane, nr.1(72)/ianuarie 2011, citim un interesant eseu de Imelda Chinţa – Dialectica focului în Fahrenheit 451 şi o amplă cronică literară de Carmen Ardelean despre romanul Raport asupra singurătăţii de Augustin Buzura. Dar, mai ales, citim o pagină de poeme de Ion Pop, cunoscut îndeosebi ca istoric şi critic literar şi ca părinte al Echinox-ului. Cităm din poetul Ion Pop: “Ba se mai poate scrie,/vai, poezie şi după Auschwitz./Chiar şi după Gulag se mai poate scrie./Se poate scrie şi după khmerii roşii./Necruţătoarea limbă mai e în stare/să evoce, vedeţi, şi un fel de Elveţie,/ba chiar şi un soi de Witz,/şi un Guleai, tra-la-la,/printre bălţi de sânge…”
* Ziua Culturii Naţionale a trecut discret. Ca un agent secret – aşa titrează Suplimentul de cultură, nr. 298/22-28 ianuarie 2011 o importantă secţiune a numărului, din care mai cităm alte titluri: Ziua care l-a înghiţit pe Eminescu; Rezistenţa prin vomicultură… Ca o concluzie, semnată Tudor Octavian: “Şi înainte de 1990 a existat o astfel de propunere de instituţionalizare a zilei de 15 ianuarie. Numai că atunci prima lună din an era cam aglomerată cu alte două sărbători mai importante”.
* Nord Literar, nr.1(92), ianuarie 2011 cuprinde printre, altele, o pagină de poezie de Vasile Igna (poet parcimonios cu apariţia în reviste în ultimii ani), dar şi partea a doua a unei ample cronici despre jurnalul lui Marin Preda, cronică semnată de Gheorghe Glodeanu. Tot redactorul-şef Glodeanu semnează un comentariu acid despre cartea de Interviuri a Danielei Sitar-Tăut, carte pe care autoarea nu i-a trimis-o, deşi interviurile – în majoritate – apăruseră iniţial chiar în Nord Literar şi deşi ea i-a fost studentă comentatorului. Ingrata Daniela S.-T. a ajuns lector la Bratislava şi a uitat repede de unde a plecat, lucru ce denotă că e o adevărată româncă, una exemplară privind obiceiurile, năravurile şi moravurile. Comentariul se axează pe lipsa de criterii în alcătuirea volumului, ba chiar pe lipsa unei deontologii, fiindu-i amendat cu argumente amatorismul. Probabil pentru a duce obiectivitatea şi fair-play-ul până-n pânzele albe, redactorul-şef de la Baia Mare o publică pe Daniela Sitar-Tăut şi în acest număr cu un eseu interesant, dar parcă vorbind de funie în casa spânzuratului: Vocaţia trădării: de la hiclenie la delaţiune.
* Discobolul, nr.154-155-156(159-160-161)/oct.-nov.-dec.2010 publică poeme de Pablo Neruda şi Francis Jammes, dar şi un grupaj consistent de poezii la aniversarea a 20 de ani ai revistei sub genericul Seară de poezie la Discobolul, poeme de Ion Mureşan (celebrul Alcool), Adrian Popescu (poem dedicat celebrului Ion Mureşan), Traian Ştef, George Vulturescu, Mircea Stâncel, Mariana Pândaru, Miron Ţic, Ion Hănţulescu. Reproducem un poem de Ioan Moldovan, De lucru: “Stricat de viaţă stricat de neviaţă/de gât cu mainimicul care mi-s/un aparat de fabricat toxine greaţă/mă mai prezint doar ca trimis/de Vechiul Tărâm/de unde am venit ca să dărâm/pe-aici ce e de dărâmat/dar nu mai e de lucru – pace/iar îngerul mi s-a-ncruntat/s-a pus în somn suspină doar şi tace”. Pînă la 360 de pagini ale revistei: cronici, eseuri, proză, alte şi alte poeme…
* În Familia, nr.1(542)/ianuarie 2011, Marius Miheţ face un minuţios bilanţ al anului literar 2010, cel mai apropiat de exhaustiv din câte s-au publicat până acum, lucru mai mult decât util, dându-ne seama de producţia editorială mai bogată decât ne-am fi putut închipui. Am mai remarca proza lui Daniel Vighi – Am plecat! – rubrica lui Gheorghe Grigurcu şi poemul fără titlu al lui Aurel Pantea, pe care-l şi cităm în întregime, bizuindu-ne pe generozitatea colegilor de la Oradea că nu ne vor dea în judecată pe legea drepturilor de autor, poem dedicat lui “Cis şi baciului Moldovan”: “Coboară adânc în noi/grăuntele conştiinţei morţii,//tu şi eu suntem tare departe/şi privim lanurile întinse şi secerătorii,//în moartea mare, creşte desfrânarea,/ floarea prăduitoare”.
* Ziua Culturii Naţionale a trecut discret. Ca un agent secret – aşa titrează Suplimentul de cultură, nr. 298/22-28 ianuarie 2011 o importantă secţiune a numărului, din care mai cităm alte titluri: Ziua care l-a înghiţit pe Eminescu; Rezistenţa prin vomicultură… Ca o concluzie, semnată Tudor Octavian: “Şi înainte de 1990 a existat o astfel de propunere de instituţionalizare a zilei de 15 ianuarie. Numai că atunci prima lună din an era cam aglomerată cu alte două sărbători mai importante”.
* Nord Literar, nr.1(92), ianuarie 2011 cuprinde printre, altele, o pagină de poezie de Vasile Igna (poet parcimonios cu apariţia în reviste în ultimii ani), dar şi partea a doua a unei ample cronici despre jurnalul lui Marin Preda, cronică semnată de Gheorghe Glodeanu. Tot redactorul-şef Glodeanu semnează un comentariu acid despre cartea de Interviuri a Danielei Sitar-Tăut, carte pe care autoarea nu i-a trimis-o, deşi interviurile – în majoritate – apăruseră iniţial chiar în Nord Literar şi deşi ea i-a fost studentă comentatorului. Ingrata Daniela S.-T. a ajuns lector la Bratislava şi a uitat repede de unde a plecat, lucru ce denotă că e o adevărată româncă, una exemplară privind obiceiurile, năravurile şi moravurile. Comentariul se axează pe lipsa de criterii în alcătuirea volumului, ba chiar pe lipsa unei deontologii, fiindu-i amendat cu argumente amatorismul. Probabil pentru a duce obiectivitatea şi fair-play-ul până-n pânzele albe, redactorul-şef de la Baia Mare o publică pe Daniela Sitar-Tăut şi în acest număr cu un eseu interesant, dar parcă vorbind de funie în casa spânzuratului: Vocaţia trădării: de la hiclenie la delaţiune.
* Discobolul, nr.154-155-156(159-160-161)/oct.-nov.-dec.2010 publică poeme de Pablo Neruda şi Francis Jammes, dar şi un grupaj consistent de poezii la aniversarea a 20 de ani ai revistei sub genericul Seară de poezie la Discobolul, poeme de Ion Mureşan (celebrul Alcool), Adrian Popescu (poem dedicat celebrului Ion Mureşan), Traian Ştef, George Vulturescu, Mircea Stâncel, Mariana Pândaru, Miron Ţic, Ion Hănţulescu. Reproducem un poem de Ioan Moldovan, De lucru: “Stricat de viaţă stricat de neviaţă/de gât cu mainimicul care mi-s/un aparat de fabricat toxine greaţă/mă mai prezint doar ca trimis/de Vechiul Tărâm/de unde am venit ca să dărâm/pe-aici ce e de dărâmat/dar nu mai e de lucru – pace/iar îngerul mi s-a-ncruntat/s-a pus în somn suspină doar şi tace”. Pînă la 360 de pagini ale revistei: cronici, eseuri, proză, alte şi alte poeme…
* În Familia, nr.1(542)/ianuarie 2011, Marius Miheţ face un minuţios bilanţ al anului literar 2010, cel mai apropiat de exhaustiv din câte s-au publicat până acum, lucru mai mult decât util, dându-ne seama de producţia editorială mai bogată decât ne-am fi putut închipui. Am mai remarca proza lui Daniel Vighi – Am plecat! – rubrica lui Gheorghe Grigurcu şi poemul fără titlu al lui Aurel Pantea, pe care-l şi cităm în întregime, bizuindu-ne pe generozitatea colegilor de la Oradea că nu ne vor dea în judecată pe legea drepturilor de autor, poem dedicat lui “Cis şi baciului Moldovan”: “Coboară adânc în noi/grăuntele conştiinţei morţii,//tu şi eu suntem tare departe/şi privim lanurile întinse şi secerătorii,//în moartea mare, creşte desfrânarea,/ floarea prăduitoare”.