* Bucovina Literară, nr. 3/martie 2011 aniversează – după cum ne spune redactorul-şef Constantin Arcu în editorial – 70 de ani de existenţă. Invitatul revistei este Liviu Ioan Stoiciu (interviu acordat neobositei Andra Rotaru şi grupaj de poeme al poetului). Mai semnalăm două excelentissime tablete de Adrian Alui Gheorghe şi, în sfârşit, paginile de antologie a poeziei româneşti în care criticul Mircea A. Diaconu îl prezintă pe nemuritorul Mihai Ursachi din care noi cităm aici acest Autointerviu: „Vezi’ţi de treabă Ursachi/şi renunţă odată la obişnuinţa vicleană a poeziei./Tu care în adolescenţă/ai vrut să te faci oier, apoi/funcţionar la „Piscicola”, tu care ţi-ai amăgit/insomniile cu sanskrita, cu Schlegel, cu Bopp,/pentru ce/persecuţi tipografii, zeţarii, amicii, oamenii cei/cumsecade (criticii literari nu contează – sunt mult/prea/şireţi ca să citească vreodată ceva). Iată din nou/ai mai scris un poem, te-ai mai tras încă o dată pe/sfoară, mai bine/te-ai face copac, boiler electric sau varză./Termină naibii”.
* Viaţa Românească, nr. 3-4/2011 aniversează pe Gheorghe Grigurcu la 75 de ani, printr-un profil de Ion Pop şi un interviu realizat de Marian Drăghici. Ancheta numărului e Despre impostură, la ea răspunzând Liviu Antonesei, Al. Cistelecan, Gheorghe Grigurcu, Dorin Tudoran, Ion Vianu. Al. Cistelecan opinează pertinent: „Nu m-aş irita prea tare de impostura în artă; dacă există o critică funcţională, ea nu poate face prea mult rău şi nici viaţă lungă nu poate avea. Ea e eternă în prezent, ca fenomen etern al actualităţii, nu e eternă în sine. Cum ar veni, impostura e eternă, nu şi impostorii”.
* La Brăila apare de ceva vreme un supliment lunar al cotidianului Obiectiv – Vocea Brăilei. Obiectiv cultural se numeşte respectivul supliment şi a ajuns la nr.4/martie 2011. Foaia în format A4 nu este deloc una provincială, ci una susţinută cu semnături de prestigiu, fiecare număr fiind axat pe o anchetă serioasă. Numărul de care vorbim dezbate Literatura română în străinătate, temă la care răspund aplicat Carmen Francesca Banciu (căreia i se ia un amplu interviu), Radu Aldulescu, Doina Ruşti, Iulian Ciocan, Costi Gurgu, Radu Pavel Gheo… O pagină cuprinde poeme de Ana Blandiana, alta un eseu de Liviu Antonesei. Obiectiv cultural de la Brăila este o revistă literară în toată puterea cuvântului, şi una bună.
* După 21 de ani de la revoluţie, Securitatea continuă să fie o temă dezbătută frenetic, în viaţa de toate zilele, dar şi în presa literară. În România literară nr.18/6 mai 2011, Nicolae Manolescu scrie editorialul Cum ne asumăm prezentul, al doilea pe tema relaţiei lui Nicolae Breban cu temuta instituţie ceauşistă. Tema lunii propusă de Gabriel Chifu este intitulată Exerciţii de trecut, până la urmă şi aceasta trimiţând tot la colaboraţionismul scriitorului român, nu doar cu Securitatea, dar şi cu regimul totalitar, şi la asumarea sau neasumarea acestui colaboraţionism. Nu mai puţin de patru pagini de revistă este ocupat de documentarul Ioanei Diaconescu Scriitori în Arhiva CNSAS. Ca şi cum nu era de ajuns, şi o notă de pe ultima pagină a revistei, o replică dată lui Ion Vianu, e tot la subiectul acesta. Nu ne mai rămâne spaţiu aici să consemnăm că totuşi în acest număr de Rl mai încape şi literatură bună, nu doar texte produse de Securitate.
* În Convorbiri literare, nr.3(183)/martie 2011, Cassian Maria Spiridon ne dă o asigurare reconfortantă: cartea rămâne cel mai durabil suport, deci să nu ne înspăimântăm că internetul va înlocui total şi pentru totdeauna cartea de hârtie. Ne şi spune pe ce se bazează: pe dialogul dintre Jean-Claude Carriere şi Umberto Eco din volumul Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi. Mai reţinem din acelaşi număr a treia parte din studiul lui Virgil Nemoianu intitulat provocator: Are postmodernismul substanţă? şi episodul X din Istoria Muzeului Literaturii Române Iaşi sau o viaţă de muzeograf aşa cum a fost, muzeograful scriitor fiind pitorescul Constantin Parascan.
* Revista Nouă apare în ţinută…nouă, începând cu nr.1(66)/2011, în sensul că apare în 124 de pagini de carte, adică a intrat în rândul revistelor de pus în raft. Numărul acesta chiar are loc în raft. Se deschide cu un eseu de Christian Crăciun – Gânditorul postdivin, despre Cioran la centenar. De altfel, punctul de rezeistenţă al numărului îl reprezintă eseurile şi studiile şi e firesc, acestea dau identitatea unei revistei. Iar noua Revista Nouă are cod numeric personal.
* Viaţa Românească, nr. 3-4/2011 aniversează pe Gheorghe Grigurcu la 75 de ani, printr-un profil de Ion Pop şi un interviu realizat de Marian Drăghici. Ancheta numărului e Despre impostură, la ea răspunzând Liviu Antonesei, Al. Cistelecan, Gheorghe Grigurcu, Dorin Tudoran, Ion Vianu. Al. Cistelecan opinează pertinent: „Nu m-aş irita prea tare de impostura în artă; dacă există o critică funcţională, ea nu poate face prea mult rău şi nici viaţă lungă nu poate avea. Ea e eternă în prezent, ca fenomen etern al actualităţii, nu e eternă în sine. Cum ar veni, impostura e eternă, nu şi impostorii”.
* La Brăila apare de ceva vreme un supliment lunar al cotidianului Obiectiv – Vocea Brăilei. Obiectiv cultural se numeşte respectivul supliment şi a ajuns la nr.4/martie 2011. Foaia în format A4 nu este deloc una provincială, ci una susţinută cu semnături de prestigiu, fiecare număr fiind axat pe o anchetă serioasă. Numărul de care vorbim dezbate Literatura română în străinătate, temă la care răspund aplicat Carmen Francesca Banciu (căreia i se ia un amplu interviu), Radu Aldulescu, Doina Ruşti, Iulian Ciocan, Costi Gurgu, Radu Pavel Gheo… O pagină cuprinde poeme de Ana Blandiana, alta un eseu de Liviu Antonesei. Obiectiv cultural de la Brăila este o revistă literară în toată puterea cuvântului, şi una bună.
* După 21 de ani de la revoluţie, Securitatea continuă să fie o temă dezbătută frenetic, în viaţa de toate zilele, dar şi în presa literară. În România literară nr.18/6 mai 2011, Nicolae Manolescu scrie editorialul Cum ne asumăm prezentul, al doilea pe tema relaţiei lui Nicolae Breban cu temuta instituţie ceauşistă. Tema lunii propusă de Gabriel Chifu este intitulată Exerciţii de trecut, până la urmă şi aceasta trimiţând tot la colaboraţionismul scriitorului român, nu doar cu Securitatea, dar şi cu regimul totalitar, şi la asumarea sau neasumarea acestui colaboraţionism. Nu mai puţin de patru pagini de revistă este ocupat de documentarul Ioanei Diaconescu Scriitori în Arhiva CNSAS. Ca şi cum nu era de ajuns, şi o notă de pe ultima pagină a revistei, o replică dată lui Ion Vianu, e tot la subiectul acesta. Nu ne mai rămâne spaţiu aici să consemnăm că totuşi în acest număr de Rl mai încape şi literatură bună, nu doar texte produse de Securitate.
* În Convorbiri literare, nr.3(183)/martie 2011, Cassian Maria Spiridon ne dă o asigurare reconfortantă: cartea rămâne cel mai durabil suport, deci să nu ne înspăimântăm că internetul va înlocui total şi pentru totdeauna cartea de hârtie. Ne şi spune pe ce se bazează: pe dialogul dintre Jean-Claude Carriere şi Umberto Eco din volumul Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi. Mai reţinem din acelaşi număr a treia parte din studiul lui Virgil Nemoianu intitulat provocator: Are postmodernismul substanţă? şi episodul X din Istoria Muzeului Literaturii Române Iaşi sau o viaţă de muzeograf aşa cum a fost, muzeograful scriitor fiind pitorescul Constantin Parascan.
* Revista Nouă apare în ţinută…nouă, începând cu nr.1(66)/2011, în sensul că apare în 124 de pagini de carte, adică a intrat în rândul revistelor de pus în raft. Numărul acesta chiar are loc în raft. Se deschide cu un eseu de Christian Crăciun – Gânditorul postdivin, despre Cioran la centenar. De altfel, punctul de rezeistenţă al numărului îl reprezintă eseurile şi studiile şi e firesc, acestea dau identitatea unei revistei. Iar noua Revista Nouă are cod numeric personal.