* Din Antiteze, nr.1/2011, aflăm de lansarea la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi a volumului Epifania – cele din urmă poeme de dragoste creştină, de regretatul Daniel Turcea, apărut la Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Cartea reprezintă un prim volum alcătuit din valiza cu manuscrise dăruită de sora poetului Înalt Prea Sfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei. Iată cum ierarhul ortodox nu se ocupă doar de sufletele enoriaşilor, dar şi de editarea unui important poet român plecat dintre noi foarte de timpuriu. Să cităm şi o poezie inedită de Daniel Turcea, pe cea intitulată Altar: „în stânga/e peştera,/la mijloc e masa,/sau poate/mormântul//pe masă,/Potirul, în care/se află Cuvântul.”

* Într-un interviu acordat Ameliei Stănescu în Ex Ponto, nr.1/2011, George Vulturescu oferă într-un răspuns o adevărată artă poetică: „Viaţa unui poem durează atât cât este chiar scrierea lui şi apoi, repetat, cât durează chiar lectura lui, în veacuri diferite, în ochi şi inimi diferite. În satul meu de codru era o practică magică. V-o redau în versul meu (sau al satului?): <<Când vrei să te uite o femeie,/când vrei să scapi de o boală îmbracă pielea/de urs şi rătăceşte cu ea să ţi se piardă/urmele să ţi se şteargă numele…>> (Pielea de urs, I). Aşa mă înstrăinez eu de mine – cu pielea de urs a fiecărui poem…”