O pisică neagră…  

…îmi alege cărţile şi mă invită să le descopăr înainte de a le deschide, doar privind copertele – ele însele adevărate poveşti. Privesc fiecare volum cu voioşia pură a cititorului începător. Cele mai frumoase ficţiuni din literatura străină, supervizate cu graţie de pisica tolănită leneş peste teancul de cărţi, sunt romanele din colecţia ,,Raftul Denisei’’ (a editurii Humanitas) scrise parcă sub semnul seducţiei. Poeta – editoare Denisa Comănescu aşază pe raftul cititorilor, cu fler şi inteligenţă, cu rigoare şi cu o secretă iubire faţă de cărţile bune, noile poveşti ale lumii.
Scriitori consacraţi, laureaţi ai celor mai prestigioase premii, dar şi tineri scriitori de mare talent, autori ai unor cărţi de excepţie apar în rafturile librăriilor în cele mai bune şi îngrijite traduceri. Citindu-i, ai sentimentul că reuşesc să-ţi aducă aproape adevăratul timp – timpul interior. O lume ficţională ale cărei fantome se strecoară printre crăpăturile lumii actuale, o scriitură magică de care mă îndrăgostesc încă de la citirea titlurilor, întotdeauna ispititoare. Priviţi, doar!
,,Zăpada de primăvară’’- o poveste de o frumuseţe atemporală, trăită în surdină, o iubire aidoma fragilităţii zăpezii de primăvară, imaginată de japonezul Yukio Mishima.
,,Sorgul roşu’’- o saga violentă şi pătimaşă, când viaţa îşi iese din matcă, petrecută în chiar patria sorgului roşu, a chinezului Mo Yan.
,,Brocart de toamnă’’- o analiză psihologică de mare fineţe, roman al japonezului Teru Miyamoto.
,,A treisprezecea poveste’’- scrisă de tânăra englezoaică Diane Setterfield, unul dintre cele mai bune romane noir, cu atmosferă gotică, enigmatică, cu unduiri de întuneric.
O voce importantă a literaturii universale contemporane, care scrie în marea tradiţie a literaturii ruse, este cea a scriitoarei Ludmila Uliţkaia. ,,Al dumneavoastră sincer, Şurik’’ este romanul Moscovei anilor ’80 care păstrează, în mici enclave, ceva din epoca ţarilor.
Nu am citit de mult un roman scris ca în delir, în care naraţiunea se face ţăndări despicându-se în poveşti ale fiecărui personaj în parte, în tonalităţi diferite, înecate într-un lirism ameţitor, ca în nămolul unui fluviu. ,,Ordinea naturală a lucrurilor’’ este romanul în care Moartea, cu ,,pleoape alungite a dispreţ’’, străbate poveştile personajelor ca şi cum ar traversa o odaie. Este doza de valium pe care scriitorul António Lobo Antunes ne-o oferă o dată cu durerea de dinţi cu tot.

Pisica neagră păşeşte pe tălpi moi. Ca un balot de stofă, pe rafturi se rostogolesc John Fante, Kurt Vonnegut, Mitch Albom, John Updike, J.M. Coetzee, Salman Rushdie, noutăţi absolute, titluri cu foşnet de zăpadă, luminate pe dinăuntru…