Negustorul de timp
şi
O scrisoare pierdută
premierele teatrului din Piteşti

Privit de pe poziţia spectatorului rafinat, fie şi puţin cam snob, spectacolul a fost un deliciu. Dar din punct de vedere al spectatorului obişnuit, o dezamăgire. Pentru că toată lumea se aştepta la ceva excepţional. Autorul ei – Matei Vişniec, regia aparţine lui Mihai Lungeanu, în distribuţie Jean Roxin, Dan Ivănesei, Mirela Cioabă, Luminiţa Borta, Petrişor Stan, Florin Dumitru, Petre Dumitrescu şi alţi actori de primă mână. Excepţia a existat. Dar efectul contează…
Însă s-o luăm pe rând.

Autorul: Matei Vişniec este, la această oră, cel mai în vogă dramaturg român. Trăieşte la Paris dinaintea tranziţiei, scrie în franţuzeşte, este jucat cu succes în a doua sa patrie şi în arealul vest-european, îşi traduce singur piesele (de fapt le rescrie) în limba română. Scenele din Bucureşti şi din alte oraşe ale noastre îl aşteaptă cu uşile deschise. Ajuns o adevărată instituţie, nimeni nu-i poate reproşa ceva fără să-şi asume riscul de a fi acuzat de rea intenţie sau, şi mai rău, de nepricepere.
Este autorul care reia temele eterne ale literaturii universale (cuplul, destinul, absurdul, alienarea, moartea etc.) dar sparge toate canoanele, cum o făcuse mai înainte compatriotul său Eugen Ionescu, cu alte mijloace.

2008-10-23T16:00:00+03:00