Ultimul volum al Ioanei Pârvulescu, apărut la editura Humanitas, în 2009, completează seria deschisă cu Întoarcere în Bucureştiul interbelic (2003) şi continuată cu În intimitatea secolului 19 (2005), relevând, încă o dată, talentul autoarei de a surprinde caracteristicile unei epoci şi mai ales de a fi o călăuză cititorului prin timp. Calitatea cărţii este  întregită de bogata sa experienţă livrescă, ce face din volumul în discuţie o dovadă incontestabilă de erudiţie, sporind deliciul lecturii. Ea se compune din cronici literare săptămânale, publicate iniţial în România literară, după cum însăşi Ioana Pârvulescu ne informează în Cuvânt înainte: „Cartea aceasta a crescut odată cu secolul 21. Săptămână de săptămână, din 2001 până în 2009, mi-am consemnat într-o cronică literară, când pesimistă, când optimistă, nedumeririle, indignările, speranţele, meditaţiile pe tema lumii în care trăim. Paginile s-au transformat, fără voia mea, într-un jurnal, într-un document al vieţii cotidiene din România acestui început de secol”. Autoarea nu ascunde faptul că s-a simţit „întotdeauna puţin străină” de lumea secolului 21, cărţile pe care le-a citit şi cele pe care le-a scris purtând o „bună parte din răspundere”. Ironia, duioşia, umorul, dar şi amărăciunea, inevitabilă uneori, se împletesc într-un mod fericit, ţinând trează atenţia lectorului. Fraza este condusă cu precizie de maestru, aşa cum ne-am obişnuit.  
Cartea este împărţită în trei secţiuni, ale căror titluri sunt: Întoarcere în secolul 21, Cărţile care ne seamănă şi În ţara dragonilor. Secvenţele ce le compun sunt şi ele sugestiv intitulate, trădând atitudinea autoarei, relaţia ei cu oameni, cărţi, locuri, evenimente: La cratiţă!, Exterminarea intelectualului prin sâcâială, Pierduţi în trafic, Bieţii oameni!, Circuitul cărţii în natură, Patimile şi măreţia criticii literare, Obolul scrisului, Europa şi România într-un film de aventuri, Problema spinoasă a învăţământului, „Şi bacaloriatul ăsta”etc.