fang
   
am în stomac o zi de luni.
nervos. şi în cap un curent subacvatic.
care tace şi sapă.
mă las în genunchi. mi-aş băga mâna pe gât să simt
violenţa. am senzaţia
că sute de mii de oameni fac asta odată cu mine.
şi marea se subţiază spre cer într-o dungă pustie.
o venă care atârnă simplu
pe care o ţin între degete şi-i iau pulsul.
a dvs. ca întotdeauna.

alb. nici măcar nu ar trebui să forţez
să-mi fie silă milă sau să mă doară
ca atunci când nu văd nimic şi mă dau jos din pat

în creierii nopţii. şi noaptea rămasă în cap
lipindu-şi piciorul de tine. între perne miros
şi căldură. mă uit pe geam şi nimeni nu ştie
la ce mă gândesc. la nimic – îţi spun eu – e noiembrie

şi frigul ăsta de-aici e fără angajament şi fără convingere
ca o legătură care ţine o vreme doi oameni. 500 lei/lună
pat dublu. un şifonier şi o masă.
cablu tv opţional internet.
acces la utilităţi – baie bucătărie maşină de spălat frigider
pe o perioadă mai lungă.

de undeva din spate
aud cum respiri
ca o gură uriaşă într-o pungă de plastic
uriaşă.

buldozerele s-au oprit
alunec pe dig – nu e nimeni – am vrut să-ţi vorbesc ieri
şi nu am putut. am vrut să ating punga de plastic.

dacă o fac
nu mori tu mor eu.