ZILIERU

sonet/cu pleoapele cusute

O Doamnă (-mi) plânge părul
care cade
(cândva rebel fulmină canonadă
cuceritor prin arta lui nomadă
flux şi reflux). Monadă din menade

pe rând dalilă şi irodiadă
(una îţi taie plete retrograde
cealaltă crania la zero grade)
înfundă capu-n zdrenţe de zăpadă

strunindu-şi hăţul. Mâinile atârnă
de coama în eclipsă: lesă urnă
şi ochiul tace lacrimi vocalize.

Impactul incisiv. Nervuri înnoadă.
Pe spelbul creştet buzele/banchize
sărută calviţia… o heladă.

2008-07-09T16:00:00+03:00