TRAIAN FURNEA

Stelele orbitoare

Furtuni de dor aţâţă focul
Băltitei linişti dintre ramuri
Şi vechi priviri îşi cată locul
În pocnet sec de rupte ramuri
 
E anotimpul apei tulburi
Rupturi şi zvâcnet înspre verde
Talpa desculţă simte sâmburi
Prin ierbile care m-or pierde
 
E totul spaimă adulmecând o zi
Pieziş căzând (mult plutitoare)
Când între-a fi şi a nu fi
Pleznim în stele orbitoare

2011-04-17T16:00:00+03:00